După cum cred că am mai zis (dacă nu aici, atunci în discuțiile off-line cu diferite persoane), anul acesta am decis ca în lecturile mele să pun și mai mult accentul pe aprofundarea teoriei în domeniile pe care le urmăresc (marketing, PR etc.), dar și pe dezvoltarea personală. De aceea, cea mai recentă carte pe care am citit-o se referă tocmai la această dezvoltare și se numește Deep Work, scrisă de Cal Newport.
Calvin C. Newport este conferențiar universitar de informatică la Universitatea din Georgetown. Însă nu parcursul lui academic m-a interesat (și nu face subiectul acestui articol), ci modul prin care acesta s-a organizat atât în cariera universitară, cât și ca autor de succes.
Cartea Deep Work a fost tradusă sub mai multe titluri, toate (chiar și cel original) fiind ceva mai lungi decât forma la care fac eu referire aici, însă se rezumă la „Concentrează-te pentru a munci eficient”. După cum, probabil, te aștepți, aceasta nu conține lucruri nemaiauzite sau nemaifăcute, însă sunt explicate mecanismele care fac abordările prezentate să funcționeze, având la fiecare pas exemple concrete de persoane și situații care folosesc tehnicile respective.
Una dintre metodele de sporire a eficienței prezentate în carte este alcătuirea unui program/orar de lucru de la care să te abați cât mai puțin. Cum ziceam, nimic nou, nimic extraordinar. Cred că ni se spun astfel de lucruri încă din copilărie, din vremea școlii. Ceea ce nu ne spune nimeni, însă, este importanța pe care o are o astfel de abordare în a obișnui creierul să se concentreze pe un singur lucru la un moment dat.
Se pare că este mai simplu pentru creier să facă bine un lucru când știe dinainte ce trebuie să facă și timpul precis când trebuie să facă acest lucru. Întrebarea mea aici este cum îi explici acest lucru unui copil de școală (căci iată cât de mulți ani mi-a luat mie să realizez)? Cum îi demonstrezi că, dacă se concentrează cu adevărat, munca (fie ea alcătuită din teme sau chiar muncă) va dura mai puțin și timpul rămas liber va fi, astfel, mai mult?
Desigur, deținerea unui program de lucru este necesară, însă nu și suficientă pentru a intra într-o stare de deep work.
Un alt element important este eliminarea tuturor elementelor care distrag atenția de la muncă. O mare sursă de astfel de distracții sunt social media și e-mailul, însă, până la urmă, distracție este tot ceea ce te împiedică să-ți faci treaba.
Eu recunosc că am căzut în capcana asta. Iar soluția, în mod surprinzător, nu este să renunți la aceste lucruri. De exemplu, citirea și oferirea de răspunsuri la e-mailuri, chiar dacă nu sunt obiectivul principal al muncii, sunt destul de necesare în anumite domenii.
Secretul poate fi găsit în paragraful anterior: programul. Dacă îți aloci perioade separate de timp pentru muncă și pentru e-mailuri (și te ții de el) ar trebui să observi și o îmbunătățire a concentrării pe care o acorzi fiecăreia dintre ele.
Însă niciun om nu are de făcut doar 2 lucruri, e-mailuri și muncă, iar aceasta din urmă este, cu siguranță, compusă din mai multe taskuri cu priorități diferite. În cartea Deep Work vei găsi și un mod destul de simplu prin care să-ți stabilești singur prioritățile în funcție de treburile care te apropie cel mai mult de ceea ce ți-ai propus ca rezultat final.
Cal Newport mai spune un lucru pe care l-am învățat încă de la începuturile mele în blogging: repetiția este mama perfecțiunii. Dacă faci un lucru în mod regulat, în timp vei ajunge să îl faci mai bine și mai rapid.
Din păcate, în cazul meu, o foarte mare parte din perioada de când scriu pe blog nu am putut menține o constanță din motive care nu au ținut de mine. Și ca ghinionul să fie complet, după ce am ajuns, totuși, la un nivel la care simțeam că munca mea are un rezultat care duce în direcția cea bună, a venit pacostea asta de depresie care m-a îngropat de tot; atunci mi-am pierdut și inerția pe care o căpătasem, dar și puterea de a începe din nou. Asta se întâmpla prin 2016, iar de atunci totul a mers din rău în mai rău.
Revenind la Deep Work, pe lângă cele câteva lucruri exemplificate foarte pe scurt de mine aici, vei găsi nu doar imaginea lor completă, ci și alte mici sau mari sfaturi care îți pot îmbunătăți concentrarea. Părerea mea de rău e că nu mi-a arătat nimeni mai devreme toată înlănțuirea dintre aceste elemente, deși mă tem că oricum nu dețineam capacitatea de a le înțelege.
One thought on “„Deep Work” mi-a explicat o parte din eșecurile personale”