în urechile noastre

obsesii noi pleacă
obsesii vechi revin
amintiri mă îneacă
mă-mbată ca un vin

și scriu rime proaste
cum știi că doar eu
în urechile noastre
arunc din voleu

nici tu nu guști versuri
expiră pe raft
zici că nu te uiți la prețuri
dar pui etichete pe cap

mi-am făcut o cochilie
pictată-n graffiti
n-am vrut să-ți fiu ostil ție
că nu suporți răniții

a dracu obsesie
ce-mi tot lovești capul
sunt un prost c-o pretenție
să nu mor acu’