Am văzut acel glob strălucitor care plutea sus, sus de tot, deasupra trupurilor și a gândurilor, acea stare care ademenea muritorii în interiorul pământului și îi ducea pe poeți către pieire. De aici părea doar o idee și, oricât de mult aș fi sărit, nu o puteam ajunge. Tot dădeam cu fruntea de sol și mi-a intrat în minte că de acolo trebuie să încep.

Căderea

Mi-am rupt toate unghiile și am început să sap, iar sub ele îmi ... Citește mai departe!

Articolul Ca să pot ajunge sus, am coborât apare prima dată în Un Poet Pierdut.