fă-mi brânci în viitor sau în trecut
unde ești mai aproape
de tâmple de coaste
de gându-mi tăcut

ciupește timpul
spune-i să nu mai accelereze
că te văd în ceață și nu-mi place
sau poate nici nu văd cu-adevărat

mistica tăcere în fața căreia ne plecăm capetele
tu de voie eu că nu am de ales
lasă urme în suflet și pe carne
și pe corp uman ... Citește mai departe!

Articolul mina de albastru apare prima dată în Un Poet Pierdut.