plutește în aer
arde și se jupoaie
pică în praful din stradă
în voma rămasă de-aseară
se șterge de sânge și pleacă

stă pe pământ
culcată pe-un gând
călcată de visuri
omorâtă în mii de chipuri
își trage o vestă mai groasă

râde în foc
blesteamă în potop
strânge marginile și desface
tot ce e la mijloc
mai plânge un strop... Citește mai departe!

Articolul sânge și pleacă apare prima dată în Un Poet Pierdut.