Din umbrele negre-ale vieţii
Mă ridic unic stăpân
Peste simţurile ceţii

Împotrivă-mi ură-adun
Ca un înger pedepsit
Din a naşterii ajun

De miracol plictisit
Monoton vreau să trăiesc
Ca un păun zburătăcit

Din peisajul ‘pitoresc’.
Scuturile se îngroaşă
Şi scăpare nu găsesc

Ucisă e dreptatea-n faşă
Eu nu-s Iisus să o înviu
Deşi rece nu mă lasă

Nu ştiu cum aş putea să fiu
Cu ceilalţi, dar şi cu mine
Până nu e prea târziu

Cert e că ... Citește mai departe!

Articolul Diavoleasca drama apare prima dată în Un Poet Pierdut.