săream peste zâmbete la micul dejun
nu le primeam nici la cină
să fiu ca tine dacă sunt nebun
scoate-mă din rădăcină

îi șopteam vidului povești de dragoste
eu credeam că ți le scriu ție
vedeam altceva unde nimic nu e
pereți în călătorie

atunci când lumina mi-a vorbit
m-am împiedicat de voce
timpul avut la dispoziție a ... Citește mai departe!

Articolul din rădăcină apare prima dată în Un Poet Pierdut.