ce zgomot ce viață
asta a fost tot în cuvinte
restul e muzica în care se ascund
boabele de-otravă primite de la zile
le leg de picioare să
crească respectul să vină
adevărul și alte
nimicuri mai importante eu
am scris o scrisoare dar n-am
porumbei fac cale
întoarsă spre cioara proptită
într-un colț de chitară alunec
s-a întors depresia cică
se mută la mine definitiv o
las că abia am
cu cine să schimb o vorbă