III.
Amendament la constituţie:
Să mă spânzuraţi
Dacă aflaţi
Această prostie.
Golesc mintea-n buzunare
Şi mai zboară aşchii bete
Către soarele-răsare
În ochii unor fete.
Toate ştirile sunt proaste
Dacă mi-e permis a spune
Ca şi ideile noastre
Despre această lume.
Unde toţi dau din sprâncene
Către tristul asfinţit
Care şi-a permis a cerne
Peste noi un sorţ potrivnic.
Greşesc zilele şi-aduc
Gânduri noi în patrimoniu
Din păcate sunt năuc
Vreau să port doliu.
Pentru ceea ce-am făcut
Zilele-mi sunt numărate
Şi am să mă pierd uituc
Pe poteci nemăturate.
Toate pânzele s-au rupt
În furtuna ce-a urmat
Şi a apărut un trup
Mort şi desfigurat.
Toate vasele s-au spart
Nereuşind să mai sosească
În portul abandonat
Din coasta drăcească.
* * *
(18-MAI-2011)