cafeaua mea și a ta

S-au adunat toate
Țigările la cafeaua
Mea și a ta le descriu umbrele
Și imaginea
Ta ele mă ascultă și
Îmi înțeleg nerăbdarea

Am să îmi
Imaginez că le spun
Lor ce alterare mi-ai
Produs când de
Fapt am să-ți
Spun ție

Ia un loc pe
Băncile astea ce
Unesc un suflet curios
Cu unul care i-ar putea
Răspunde la întrebarea al cui

E locul din inima mea

prost cu inima

Beau o cafea la
Capătul parcului să-ți fiu
Mai aproape mă gândesc
La tine din mijlocul miocardului
Dar simt că nu
Te voi afla și asta
Mă duce în pragul
Infarctului când tu te
Gândești să-i dai două
Palme retardului
Care a îndrăznit
Să îți deranjeze planeta
Să îl închizi în
Spatele gardului și să îi pui
Eticheta încă un nebun dar ăsta
Vrea să te cunoască dincolo
De granițele fardului

Lasă-l să viseze și
Să moară ca un

Prost ... Citește mai departe!

ruină de carton

Veni Vidi Vici Vreau
Să rămân printre Vicii tu
Ești una

Nihil sine te te-ai
Impregnat în plămânii
Mei îmbâcsiți
Nu te chem să faci
Curat știu că aici
Aerul e de nerespirat

Tu Vino să îi tai
Tu Vino să îmi dai
Tu Vino și stai
Tu Vino tu Vino

Ești persoana sine qua non
Te aștept în sufletu-mi
Ruină de carton

de suflet ușa

Azi nu te-am Văzut
Și am căzut într-un
Strop de ploaie și
A căzut pe mine un
Mare semn de întrebare

Azi nu te-am auzit nu
M-am trezit la margine
De suflet îți țin ușa să
Intri inima mea nu
Pleacă în nicio
Stație stă și te

Așteaptă cu peronul
Pe partea stângă și dreaptă