De câțiva ani, de când blogul a devenit ceva serios pentru mine, am tot încercat (sau, mai bine spus, mi-am dorit) să îi demonstrez mamei că și blogging-ul e o meserie, chiar una din care se poate trăi (cel puțin) decent dacă te ții te treabă și dacă ai un pic de noroc. Acesta din urmă la mine a lipsit cu desăvârșire.
Recunosc, a fost o perioadă în care câștigam câteva zeci de lei pe lună, însă eram foarte departe de a considera blogul job. Pe atunci mama credea că sunt hacker și că fur banii, când eu nu aș putea să sparg nici propriile parole 😀 .
Apoi a venit o perioadă tulbure (una din multele pe care le-am avut în această activitate): n-am mai putut posta regulat, oamenii nu mai veneau să mă citească, page rank-ul (o prostie, după părerea mea)a scăzut și el.
Dar de fiecare dată am revenit. E adevărat, nu am mereu inspirație cum am avut în săptămâna care tocmai se încheie, însă simt că evoluez mult mai greu decât alții. Nu vreau să mă compar cu cineva anume sau să stau să calculez cifre pentru că fiecare are ritmul lui. Dar nu cred că am văzut pe cineva mai melc decât mine 🙂 !