știu că nu am cum să păcălesc pe nimeni
când îmi mătur brațele și
le vărs în cutia craniană
încă am mesaje nedescifrate pe pereți
pentru că nu mi-a plăcut matematica
toți ochii sunt dați peste cap
și peste munți
unde gânduri nedomesticite
rumegă frunze de tutun
alerg după o chitară de sine stătătoare
ce și-a spânzurat de gât un lacăt
promite că va ucide toate melodiile
dacă nu i se satisfac revendicările
curățenia s-a terminat
înapoi pe frunza de otravă