Recent am fost în vizită la un unchi. Când ajuns la el tocmai se apuca să îşi repare maşina. Unchiul meu nu are încredere în service, ci decât în ce face el. Unchiul, fiind băgat sub maşină, îmi strigă:
-Nepoate, adu-mi şi mie trusa aia pe care am luat-o de pe Sidelectro.ro ! Da, aia roşie!
I-am adus trusa şi l-am întrebat ce e aşa de special la ea de o foloseşte în detrimentul mormanului de scule pe care le deţine. Iar el mi-a răspuns:”Gândeşte-te la blogul tău. Acolo ai la un loc mai multe unelte cu care verifici cât de bine merge şi cu care mai modifici pe ici, pe colo până când eşti tu mulţumit. Aşa e şi cu trusa asta. Am toate uneltele la un loc. Şi tatălui tău i s-a părut interesantă, ai să vezi în garajul vostru că şi el are una.”
Mi-a plăcut comparaţia făcută de unchiul meu. Nu mă aşteptam să aibă cunoştinţe în domeniul internetului, el fiind încă din copilărie un om pasionat de maşini şi motoare. Am plecat, nedorind să-l mai deranjez de la lucrul său. Între timp am uitat de această discuţie.
Dar într-o zi, pe când îmi scoteam bicicleta din garaj, mă împiedic de o cutie mare şi roşie. Trecând peste înjurăturile auto-adresate pentru că nu am fost atent, îmi amintesc de spusele unchiului meu:”Şi tatăl tău are o trusă ca a mea.” Mi-am scos bicicleta cu grijă, ca să n-o lovesc nici pe ea, nici trusa de unelte. Şi am ieşit la una dim plimbările mele cu bicla, care se răresc din păcate.
Pe seară ajung înapoi cu bicla şi o bag cu grijă în garaj. Tata şi cu unchiul meu erau la masă şi râdeau, probabil de faptul că eu nu am ştiut că ei au truse de unelte identice, mari şi roşii, în care ţin toate sculele la un loc pentru momentul când va fi nevoie de ele.