Fragment din „Pătratul roșu, pătratul albastru”

„M-am trezit. Nimic nu pare neobijnuit în jurul meu. Aceiași pereți, aceeași mobilă, același eu. Același eu care privește spre pereți, spre mobilă, spre caietul de pe masă… Același eu care nu știe ce să mai facă pentru a avea o viață normală. Același eu care scrie aceste cuvinte pe foaie mânat de dorința de a se destăinui lumii întregi. Același eu, totuși de fiecare dată altul…”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *