Mai bine fara

Cand soarele topeste ura
Si te simti cicatrizat
Mai da-ti peste fata una,
Zambeste, ca n-ai clacat.

Cand sangele arde in tine
Si sa-l scoti din toti iti vine,
Da-ti o palma peste fata,
Ia exemplu si invata:

De la cel plapand, rabdarea;
Ura si cu disperarea
Arunca-le in vant!

Si nu-ti dori sa ai ocazia
De-a avea ultimul cuvant
Daca acesta-i ‘resemnarea’!

Maine nu exista

Unde este libertatea
De a scrie si a spune?
Ceea ce gandesc conteaza
Azi doar pentru mine.

Ce viitor corupt, incert
Se arata-n departare…
Sufletul imi e inert
Si cuprins de disperare.

Unde oare vom ajunge?
Ma las cuprins de resemnare…
Imi inabus gandurile

Caci, ce rost are
Sa ma gandesc la ziua de maine?
Cand azi nimic n-are valoare…