Mă-vârt în pătrate, apoi le învârt pe degete. Las pătratele și mă joc cu cuvintele. Mă joc cu stările și-apoi le arunc. De frică s-au ascuns toate sub pat. Le mai momesc cu câte o bucată de suflet viu, încă sângerând. Câte din ele am sacrificat pe altarul literaturii… numai alter ego-ul meu știe. Însă acum mă amenință că reînvie. Și nu pot decât să ma bucur!