Mă plimb fără pălărie
prin deşertul gri
ploile trec prin mine
păsările de carton ciripesc confetti
copacii pictaţi pe blocuri nu se apleacă în vânt
păşim pe ceva ce pare pământ
de fapt sunt gunoaie descompuse
ştii că mai ai puţin de trăit
când te apucă tusea