Stau cu foaia-n faţă frecând gânduri în focar
Folosesc cu grijă rima fragmentând un disc focal
Mă feresc să fac fantome fiindcă nu e treaba mea
Şi ficatul fără urme nu-i chiar o idee rea.
Recepţionez frecvenţe stranii ridiculizând fotonii
Stau ca stânca pe perete şi
retapiţez fotolii
Ştiu c-aproape aţi ghicit rima mea ingenioasă
De mai sus şi nu sunt sigur dacă o să îmi mai iasă.
Aşa că rezemaţi-vă de idei bătute-n cuie
Şi-o să vă iasă din cap trei fantome şi-o stafie
Stafia-i mai periculoasă ca rima ce credeaţi c-o pun
Vă spun acum din nebuloasă „Hai noroc şi rămas bun”!