Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
nimicul ăla era al
nostru voiam să fac
ceva special din
el n-am apucat și
acum stau de
vorbă cu o canapea
într-un coșmar sau
ceva unde parcă nici
nu exiști și e
totul atât de
trist că te-aș
inventa doar ca
să fii aici
și acolo peste
tot în preajma
mea dar cică
tu ești reală în
lumea asta undeva
și nu vrei deloc să
auzi ceara cu care
din ochi pe morți
îi pic
sărută-mi o poveste pe frunte
mi-au ajuns coaste cărunte
trăirile mele mărunte
tu departe-n capăt de munte
fricile astea prea multe
nu vor să plece să se mute
lacrimi cu tine vor s-asculte
pe pagini cine să le-ajute
inima mi se ascute
mă taie să mă astupe
nu ești aici punte
și venele-s rupte
tăcerile veninoase fructe
singura mea hrană din zilele noastre disjuncte
îmi apar pe piele puncte
dar pe interior între morți crude
timpul în față fuge
și ... Citește mai departe!
A plecat lumea
De pe bănci doar
Dragostea mea a
Rămas să te aștepte
Urcă coastele trepte
Spre tine spre o
Realitate crudă în
Care nu mergi
Spre mine relele
Toate se vor
Abate luminează-mi
Inima cu brațele pune-ți
Zâmbet sub piele-mi
Cântec pe frunte și
În suflet secunde leagă-mă
De tine cu ce
Vrei fă-mă
Al tău
Aici îmi place să
Scriu despre tine
În parc și târziu ca
Trezirea iubirii din
Mine acolo îmi place
Să fiu unde ești să
Te strâng nu prea
Tare ci cât îți
Dorești oriunde să
Fim nici aproape
Departe nicăieri
Împreună prin viață
Și moarte
Alfabetul meu începe
Cu Ana și bântuie nopți
Țipă cerneala în cană o
Beau și nu dorm e
Tăcerea cu tăcere furată
Din garduri ce țin haita
De gânduri iubind mă
Jupoaie de viață koala
Duce logica la somn
Mâine și noi să
Oprim pierderea de
Speranță cu tupeu
Utopic în vântul cu
Care xeroxăm amintiri din
Prezent deschidem ale
Inimii yale pe buze cu
Care unul pe altul
zburăm