la primul pas al tau
se usuca toate frunzele
apoi copacii
chiar si pamantul
totul
incepe sa se topeasca
pana ramane
nimic
apoi vin lacrimi
ce refac
frunzele sufletului
copacii inimii
dar prea tarziu
asta e deja alt peisaj
Autor: Ștefan Trepăduș
Dac-ai sti…
fara tine n-ar fi zi
dimineata nu m-as putea trezi
nu as putea vedea
nimic in fata mea
traiesc datorita tie
intr-o amintire vie
necreata inca
dar pradatori stau la panda
sa-mi taie respiratia
sa-mi inabuse creatia
cu gaze lacrimogene
dar muza mea nu se teme
are doar teme pentru scoala
visele le-ascunde
intr-o scorbura
ce pompeaza sange
Tu cu ce te plimbi?
Cu toţii iubim plimbările. Şi fiecare se plimbă pe unde şi cu ce vrea.
Unora le place să zboare cu avionul, să viziteze diverse ţări. Probabil visul lor din copilărie era să zboare. Le place să se piardă printre nori, să nu mai simtă contactul cu pământul. Le place să adoarmă pe scaunul din mijloc cu căştile în urechi urmărind nu ştiu ce film plictisitor. Le place să fie ‘on air’, să fie la înălţime!
Altora le place să meargă ... Citește mai departe!
Vis
M-ai plantat in gradina ta
Sau viceversa
Am stat si ti-am ascultat povestea
Imi ziceai ca-mi trece vremea
Dar eu stiam
Mi-ai oferit umbrela ta
Desi nu ploua
Decat vorba
De colo-colo se plimba
In fata mea
Mi-ai oferit un ceai
Cu un zambet grabit
Miscai din evantai
Dar vai minune
Ceaiul nu s-a racit
M-ai lasat sa iti recit
Cu incipit
Cuprins si incheiere
Poezia ce-a iesit
Dintr-o lingura de miere…
Tepos
sunt pasnic de trandafir
il observ cum creste
si nu pot sa fac nimic
sa il opresc
stiu ca de va inflori
ma va-ntepa
si totusi creste
chiar in fata mea