Călătorie

Am decis să fac o introspecţie
Să cobor în adâncul meu
Unde realitatea nu se mai defineşte
Şi e linişte mereu

Deşi era să cad pe trepte
Acestea chiar lipseau pe-alocuri
Imaginaţia îmi juca feste
Fugind în jurul meu pe tocuri

Loveam pereţi ce nu erau
Şi mă uscam sub ploaie
Mă-nvârteam într-un cadran
Ce-şi punea timpul la bătaie

Am vrut şi să urc la loc
Însă nu am reuşit
Căci de lumea de afară
Sunt profund dezamăgit

Rămân cu temerile mele
Şi în mână c-un topor
Să-mi fac loc printre nuiele
Spre nivelul următor.

Mai adânc şi mai cu groază
Calc pe melcii culturişti
Ce nu zboară, ci visează
La cum să iasă de aici

Au intrat cu liliecii
Prin panoul meu solar
Dând într-una bale vieţii
Fiindcă nu aveau sonar.
(10-NOI-2013)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *