Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
mă aflam pe un câmp nearat când am văzut-o
m-am dus la ea cu bocancii plini de noroi
și am smuls-o năpraznic din zestre
am vârât-o în traista plină cu bulbi
în timp ce-i sorbeam aroma din creștet
am trecut-o pragul bucătăriei
și-am întins-o erotic pe masă
i-am tăiat un inel din ea însăși
înainte s-o ard în tigaie
și când te gândești că ea voia să se mărite c-un praz
*exercițiu creativ în cadrul seminarului de Psihologia educației
muza mea e leneșă
scriu eu cât pentru doi
aș vrea să o conving
șoptindu-i pe umăr
că versul ei trebuie să continue
e mult mai (de)plin decât al meu
mă-ntreb chiar cum reușește
să-l țină închis
alteori
dacă sunt eu în el închis
muza mea e cam leneșă
dar atunci când scrie
o face cu diKiss
Mi se împiedică neuronii de tine
Ești tot aici
Ai plecat din atriul stâng
Cu cafeaua făcută de mine
Cu aburul care te ține de mână
S-o servești pe balcon
Nu ți-a plăcut ce-ai văzut la plămâni
Speram că te-ai obișnuit
Pe buze ai întârziat un pic
Dar cafeaua mea unde e
Mă mir că am putut scrie așa
Iubito
Mâine îmi faci tu cafea
aș vrea să mă dematerializez
să mă vărs într-o scrisoare
purtată spre tine online
să o deschizi cu mâini tremurânde
să mă recompui în ce vrei
poate într-un vers
poate nu-n uitare
coase-mă de-o haină care-ți place mai mult
și ia-mă cu tine
sunt atât de nebun
nu mai știu nici cum se scrie
asta sigur nu-i poezie
Am să-ți umplu casa cu versuri
Dacă îți dorești
Dacă mă primești
Deși sunt prost decorator
Ia-mă tu de orator
Să facem un plan urbanistic
Pe un peisaj lingvistic
Uite cum iar mă inspiri știi
Să-mi aduci sufletul acasă
Când uită cheile pe masă
Și-a rătăcit destul cunoști
Leagănă-l tu să mai rămână
Îmbrățișează-l în română
Nu doar o lună mai nebună
Și-o iunie și ce-o mai fi
Poate rămâne om mai știi
Să zâmbești eu de la tine
-am ... Citește mai departe!