stăteam în coadă cu quasarii
la un ghișeu intergalactic
cu pașaportul într-o gaură neagră
cusută și ruptă apoi lipită
în picioare aveam niște comete vechi
și o non-materie ciuruită îmi acoperea pieptul
respiram lumină primită cu porția
defecam praf și gheață
am întrebat cum să ajung în Dilectio Proximo
mi-au zis că n-au ieșit niciodată de pe calea lactee
eu proaspăt întors din Depresium Tremens
aveam bagaje ba nu aveam
infinitul – un control de rutină
și-o poză cu ea ... Citește mai departe!
