e atât de ceață încât
mă iau felinarele de gât
simt în ele tăcere tristețe
sub traficul mare din piețe
e ceață și-acoperă gâtul
îți îndulcește urâtul
e semafor și destinație finală
într-un pasaj sau o hală
s-a vărsat borcanul cu ceață
pe cer e puțină roșeață
este regret și frustrare
când nu găsești loc de parcare
ceața e hrana cea rece
venită dorul să-l sece
cine-i de vină că nu te observ
când cu ochii-nchiși merg
