Valuri negre dau năvală
În sufletul alb văruit,
Suflet plictisit de şcoală
În care vise au murit.
Totu-i pironit de punte,
Visele şi transformarea
Şi sudoarea de pe frunte
E sărată ca şi marea.
Mai trec câteva secunde
Între noi, ne-apropie,
Două suflete mărunte…
Mă simt ca o copie.
Originalul ne desparte
După munţi şi ape tulburi
Şi pot ca să scriu o carte
Despre cum părul îl scuturi
Cugetu-mi e-aproape mort,
Disperarea în el sapă
Toată lumea de pe bord
Strigă-nre-una: Om la apă!
30-APR-2011