iubesc să te urăsc și o s-o fac de-a pururi
umbra ți-o pândesc s-o luminez în amurguri
ucid tot ce însemni ca timpul
cu pastă de uitare îți decolorez chipul
îți dezmembrez urma îmbrățișării
spiritul ți-l gonesc la lăsarea serii
îți acopăr vocea în liniștea încăperii
consum amnezia să uit că încă-i ieri
mâinele ce o să vină vine fără tine
ai oasele uitate în spate-ntr-o pădure
și urmele de cauciucuri ale mașinii deraiate
zâmbesc lunii de pe șosele neumblate
așa obișnuiam să-ți șoptesc
înainte suflu-ți s-opresc
razele dimineții m-orbesc
e timpul să mă trezesc