Sonet amestecat

Mi-e dor de diminetile in care,
Cu iubita-n pijamale,
Beam cafeaua pe balcon
Cu ochii la televizor.

Scrumiera e aproape plina,
Ceva o sa intervina
Sa ma rapeasca din rai

Ea va lua, razand, scrumiera
Si o va goli pe geam
Improspatand atmosfera
Cu zambete de catifea.

Si apoi sa adormim,
Nu pe balcon,
Da-n pijama.