Un halat și-o durere de cap

Era vineri de dimineață, foarte devreme. De fapt, nici nu conta pentru că nu mai dormisem de 72 de ore (record personal pe care nu vreau să-l depășesc).  Și nu era o insomnie ca multele pe care urma să le am, când doar privești ba pe pereți, ba spre geam și aștepți să treacă timpul. Nu. Era cea mai afurisită durere de cap pe care am avut-o vreodată, pornită de la un dinte cariat și întinsă în toate colțurile gurii, ... Citește mai departe!