fumul parcului
aruncă pietre în iad
se spală în apa broaștelor
e ora la care gândurile dau din aripi
se ciocnesc de suflete
ricoșează din arbori
e rău când nu se întâlnesc idei
mai rău dacă nu ar exista deloc
leagăne pentru creier
din cea mai lucidă smoală
se nasc pasiuni neverosimile
care nu încetează
bine te-am regăsit parcule
bine v-am regăsit sentimente
tu unde ești iubire?