mi-am pus urletul pe silent
și cuvintele în bagaj
mă duc unde mă cheamă disperarea
cu harta pe obraz
existența mi-e grav atacată
dacă-ntr-adevăr a existat
am doar urme de haos pe față
și cordul umflat
din ochi pe-autostrada durerii
curg versuri c-o mare poluare
sunt perete în fața tăcerii
în spate – un vis dărâmat
din praf se înalț-un steag alb
din coloană-ncep crește spini
mi-e somnul o legendă urbană
mi-e viața un vers necitit