gândurile mi se înnoadă pe la urechi
fug de cerebel ca de furtuna
ascunzându-se în cortexul prefrontal
apoi pică în cana de cafea
scoarța se sparge de atâta așteptare
iar materia cenușie se scurge pe încălțăminte
și apoi în praf
Morala:
creierul e al tău
dar îți este furat
zi de zi
ceas de ceas