aud păsărele în brădet
cum își tricotează haine
de floarea soarelui
și din nopțile nedormite
ele poartă în jurul ochilor
oceane rătăcite
pumni de pene
de dor lovite
sângerează deasupra uimirii noastre
caiete cu foi de fag
prin ochii dimineților
se-ascund buimace
să ne oprim o clipă
să le oferim un pahar
cu lacrimi din ziua de mâine
și arome de vară
furăm dintr-un viitor impar
colivii de lux
pentru dușmanul nostru
natural imaginar