Au trecut zilele când îmi țineam mintea încuiată în sertar. Acum sare din piatră în piatră, demolând hotare. Clipele de pauză le lipesc cu saliva adunată de pe scară. Scot idei de după ureche și le arunc ca pe zaruri. Iar acestea cad ca fulgii de nea în noroi. Mă ridic eu în locul lor!