Nici nu se spărsese bine dimineața, că eram gata de plecare. Băusem cafeaua, îmi dădusem două palme în fața oglinzii cu toată forța de care eram în stare și apoi m-am aplaudat. Ideea pe care urma să o pun în aplicare era genială, nimeni nu s-ar fi putut gândi la așa ceva, cu atât mai puțin prietenii care urmau să ia parte la eveniment. De ce? Pentru că niciunul dintre noi nu își dorește să apară în fotografii, iar ceea ... Citește mai departe!