Să mergem prin lupă!

o urmă de blândețe
trăgea de soare să-l răsară
cu ochii închiși de oboseală
și sufletul copt
împrăștiind aromă de cozonac
munților și văilor
o dogoare de ploaie
a venit să potolească setea
să o îmbete
dar neavând pahare
s-a prefăcut în curcubeu

o urmă de blândețe
bandajată la genunchi și coate
sufla pe-o parte a pământului
să avem pe cealaltă izvoare
împrăștiind în jur
cântece florale
născând insecte
și alte mici banalități

o urmă de blândețe
își oglindea fața ... Citește mai departe!