Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
Vreau să scriu două strofe de normalitate
Când mă simt scârbit de realitățile-astea zbuciumate
Dar presimt c-aceste versuri vor fi aruncate
De cei ce vor să trăiască în obscuritate.
Legați la ochi, dar cu picioare libere
Să putem călca direct pe vipere
Suntem. Eu prefer vulgaritate
Că este cu un pas mai aproape de puritate!
s-au scâlciat rândurile
de când nu le-am mai gâdilat
cu cuvinte lungi greu de pronunțat
cu basme și snoave cu moși și babe
domni binevoitori și cotoroanțe
cu idei restante
mucegai filozofic și stafilococ poetic
căci poezia nu își spală mâinile
oricum stă mereu cu ele în pământ
fiindcă este paratrăsnetul gândirii