În podul nopții

mi-a spus să îmi cobor vocea
dar nu aveam scară
și timpul trecea în cercuri
echilaterale
până s-a aprins o stea
ca un strănut de tuse
cu convulsii
emulsii sângeroase făceau plajă pe pereți
până au dat de stânci

mi-am proptit un neuron
de o ureche
celălalt a fugit
sughiț