Mă simt învins. De tot ce mă înconjoară și de tot ce e departe de mine. Urmează zile negre. Voi învăța din nou să merg legat la ochi. Voi învăța iar să respir doar praf de dorințe. Voi avea un moment de reculegere. Sau mai multe. Voi încerca să privesc dincolo de viitorul apropiat. Mă materializez într-o persoană, ceea ce n-am mai fost până acum. Oare asta pățesc toate sufletele hoinare?