te strigă
de jos și din părți
ca un joc vechi de cărți într-un pod părăsit
are voce ca o mie de morți
podeaua e tristă de pași irosiți
o muscă mănâncă din gemul de prune
perdeaua se-nchină vântului subit
orice mișcare e-nregistrată de praful
care a îmbătrânit
iar pe masă
o carte deschisă la pagina ta
urma să mă citești
acum
doar va urma
te strigă
de sus și de niciunde
cu pietre aruncă în corbi rătăciți
planeta e ... Citește mai departe!