inimă spânzurată-n copaci

Ce deranj
Ce ruine
Copaci fantomatici păzesc
O pădure plină de tine

Niciun drum
Niciun indicator
Doar crengi uscate care mă zgârie
Urme pe interior

În jur fructe
Toate otrăvitoare
Trepte ce duc nicăieri
Ștreanguri ce întorc urlete amare

Știu că e lumină o văd
Dar când cred că mă apropii dispare
Aud un ticăit amețitor
Mi-e inima sau sunt lighioane

Ce deranj ce ruine
În sufletul meu gol
De când te caut pe tine
Împiedicat și orb