prea obosit de viață
prea obosit de noi
când nu suntem față-n față
și pe obraji cad ploi
de lacrimi calde care
mi-arată că respir
privind în depărtare
cu dor și cu chin
prea obosit de azi
prea obosit de mâine
în brațe vreau să-mi cazi
să facem cozonaci și pâine
să ne mângâiem
ca ploaia și cu flora
în urlet să tăcem
uitare și amor… ah
prea obosit să-ți spun
că încă te iubesc
dar nu-s prea obosit
direct să-ți demonstrez
prea obosit să tac
prea odihnit s-ascult
prea-ndrăgostit de tine
și de timp prea mult
prea obosit de viață
prea obosit de mâine
vreau să-mi odihnesc inima
în palmă la tine
să ne-mbrățișăm
ca munte și cu nor
în urlet să tăcem
uitare și amor