Abero

Se duc lupte pe rupte pe rute abrupte
Să-nfrupte din fructe corupte căzute
Cusute cu sute de idei rotunde
Dar unde totul se-ascunde mintea nu pătrunde

Pe rânduri bag unde în suflet bag scurte
Țigări și pahare cu cafele-amare
Zbor până pe soare spre zile ușoare
Chiar dacă n-am stare sunt plin de visare

Și-mi sare ideea înfundă corneea
Îmi aleg aleea și merg pe aceea
Cu Echinacea și echidistant
Sunt foarte-obosit și foarte stresat

Stres de la muncă și drumul tot urcă
Deși nu-s la țară-mi dau multe de furcă
Transpir zi de zi pentr-un vis și-o iubire
Ce sper să mă scoată din amețire

Trezire mi-am spus și capul am pus
Pe umeri mai sus să văd peste-apus
Viața am tradus și-apoi m-am ascuns
N-o iau pe ulei da’ tre’ să meargă ca uns

Sunt un urs și m-am scurs în foaie-n odaie
Uscat ca pământul vreau apă de ploaie
O iubire mare ceva să mă-nfioare
Nu-s îmblânzitor ca să trag de fiare

Las timpul să treacă ducă-se pe apă
Eu plâng fără ceapă când moartea o să-nceapă
Dar până atunci eu merg și pe brânci
Pe sticlă pisată și pe coji de nuci

Vreau s-aud vorbe dulci de încurajare
Chiar dacă vin de la depărtare
Vreau forță să simt din cap până-n picioare
Să uit de realitate să cad în visare

Cred că ți se pare că-s prins de relaxare
Da-nchis în deprimare dau chix ia-l ca atare
Din pix fac o mutare dar nu e suficientă
Am mintea prea prudentă și e fix la-nmormântare
(18 IAN 2017)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.