Îmi legi noaptea de
Picioare sufletul să
Nu îmi zboare dar
Am deja mintea
Departe întreabă
Pietrele copacii de
Tine urechile le-am
Legat de satelit
Să-ți aud și
Cel mai mic
Suspin și am
Să vin
Autor: Ștefan Trepăduș
po/emo
my veins are not yet opened
but I still hear my blood screaming
words and phrases painting
walls that hold your voice
the night strangulates
me with your silence
I learned to walk on ashes
that burn my heart
rusted are the ribs
that keep my love for
you still I feed them
every day waiting for
you to hug me
morți și asprimi
Ce versuri ce chin să
Nu te aud nu te
Văd îmi sunt secundele din
Ochi îți sar în
Cale să mă arunc să
Te prind în buzunarul
Din inimă cu o
Singură intrare dar
Fără ieșiri
Ce tăcere ce spini
Să nu te simt nu
Te ating mi-e
Curent între coaste
Și dor pe sub
Pleoape în carte te
Strig te cuprind cu o
Unică iubire ce-aduce
Morți și asprimi
în ziduri
unde m-ai pierdut în
castelul ăsta de lut fără
uși geamuri pentru
conștiință închisoare îmi
ești și lacăt
și eliberare
unde m-ai pierdut
în drum spre tine
cu coastele pe
patine doar țepi intră
în mine știi și
tu că dor
te-am găsit unde
nu erai și am
turnat fundație de
rai și tot cădea
în ziduri Ana
tu m-ai pus pe mine
palmă primăvară și toamnă
Să-ți pun în
Palmă primăvară și toamnă
Să mușcăm din
Viață ca dintr-o dulceață
De gutui și de
Prune pe frunte să
Ne iubim cu nuci
Și alune la lăsatul
Serii lângă sobă sau
Calorifer dacă este
Caniculă sau ger sau
Te rog lasă-mă să sper
Și să-ți cer