Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
te adun de
nicăieri de prin
parcuri și din
timp din mine
și din nimic
cu care sunt sinonim
te adun de
prin atacuri de
cord și din spațiul
ipotetic în care
îmbătrânim împreună
și din stele și
din lună te
adun aici te
pun unde tâmpla-mi
te îngână te-adun
din vise și
îți pun inima
bâtând în mână
te-adun din
ieri să facem azi
cu coastele deschise
și triste mă
împrăștii eu spre
tine cu speranța-n
adormire două palme... Citește mai departe!
Uite ce nebun
Îți șoptesc și-n somn
Lucruri pe care nu
Ai să le auzi
Parcă ai fi
Aici și totuși nu
Îți simt respirația
Pe gât
Și vorbesc doar
Pernei mele atunci
Când vreau să
Te sărut
Uite ce nebun
Nu vreau să
Renunț să te cunosc
Să afli și tu
Cine de-o
Vară nu mai sunt
Nu am uitat cum
Se scrie arunc literele
Îți fac pălărie cu
Inima ți-am plătit
Bilet spre noi
Călătorie din vise
Spre real te
Aștept în costum de
Îndrăgostit cu venele
În dinți ca o
Chitară din care
Izvorăște zâmbetu-mi
Întins pe pâine în
Caz că ți-e foame
După drum
dacă suna prea
vesel textul anterior
să știi că eu
tot mor o salcie
îmi ține companie în
parcul care te ține
vie în mine îmi
cad pașii la
întâmplare și chiar
dacă știu că am
să te mai
văd cândva eu
vreau acum și
să ne
spunem ceva
Ceasul a trecut pragul nopții
Așteaptă să curgă noaptea în foaie – să scrie
Îi ard limbile cu foc de nerăbdare
O aproape cerere-n căsătorie
Miros orele a așteptare și griji
Că speranțele și-au luat hainele pe dos
Dintre două dimineți ochi ai miji
Să transformi cică-raiul ăsta în ceva frumos
Închidem tristețea într-o poezie
Și o ascundem să rămânem doar noi
Să cânte rotații și revoluții în secunda doi
O aproape cerere-n căsătorie
Să facă plecăciune cerul peste corpuri... Citește mai departe!