7 frați

Îl iubesc pe Eminescu el
pune pâinea pe masă și
Cola în frigider

Îl stimez pe Blaga nici eu
nu strivesc ce-a mai rămas
din lume deși sunt

Luat la mișto de urmașii lui
Caragiale eu tot cu el mă-ntorc
acasă după fiecare lună

Grea de muncă cad în
Pat spre deosebire de
Vlaicu ce se ridica spre

Cer Viața mea nu are culorile
lui Grigorescu este gri
cu pete putrezii de sânge la

Ateneu nu am intrat îl văd... Citește mai departe!

NU!

nu încerca să privești prin nori
și prin inimile oamenilor
nu-i apă de izvor
a trecut prin multe

nu încerca să sapi în stâncă
și în suflete chinuite
oricât ar fi groapa de adâncă
este bine astupată

nu cumva să traversezi deșertul
în căutare de persoane
am ajuns deja la celălalt capăt
și-aici lumea nu prea vine

fiecare călătorie
începe cu primul pas
dar viața ne-a rupt picioarele
și ne-a pus crengi în coaste

aștept să înfrunzească și să înflorească

not alive

nothing is happy
nor it has to be
we’re all drowning
in bitter apathy

there is no light
but we got used to it
searching for a match
we’re getting injuries

the voices disappear
and lives become plain text
the road to hell is open
this may seem correct

all of you out there
wearing those fake smiles
watch me burn it all
to prove we’re not alive

Hellboy – când dai reboot și tot nu merge

Rareori se întâmplă să nu pot găsi cu ușurință idei de scris despre un lucru care mi s-a părut interesant – Hellboy, în cazul de față – însă (spun asta chiar din primul paragraf) nu e neapărat genul de interesant în ceea ce privește desfășurarea acțiunii sau secretele vreunui personaj, ci e interesant de văzut ce derapaj al logicii mai urmează. Pentru că nu vreau nici să povestesc filmul, nici să dau prea multe spoilere, o să fac o ... Citește mai departe!

strănută

și dacă nu-ți cânt
am să râd prăjit
ca o hamsie
în buricul tău

pân-o să-ți iasă muci pe nas
mai stau cu tine o vorbă
și-mi scriu testamentul
dar nu te las

rămân în urechea ta stângă
ca o ascuțitoare
rămâi în urechea mea dreaptă
ca o stea nemuritoare

împreună pe sârmă
ca rufele la uscat
îți recit cu nasu-nfundat
ultima mea scrisoare

strănută când ai plecat