N-ar fi prima dată când întâmpin dificultăți în ceea ce îmi propun. Doar că, de obicei, nu am termen limită. Însă acum este vorba de proba 8 de la SuperBlog. M-am tot lăudat pe aici că voiam să fac ceva special, o poțiune cu care să cuceresc întreaga lume, nu doar o anumită persoană. Dar tehnologia mi s-a pus în cale. Am vrut să fac o melodie cu exact ingredientele necesare pentru a fermeca pe oricine o ascultă, însă laptop-ul mi se bloca de fiecare dată când apăsam Rec. Chiar reușisem să înregistrez 8 versuri, însă, după acestea, nu m-am mai înțeles cu „bestia”. Dar, pe de altă parte, mi-am dat seama că nu am nevoie de un elixir magic pentru a cuceri pe cineva, iar dacă ar exista, totuși, unul, ingredientele lui ar fi împrăștiate pe aici, pe blog și dincolo de acesta, în mine. Rămâne în sarcina celorlalți să le găsească pe toate și să le amestece 😀 . Și având în vedere că tu deja citești ce am scris eu aici, înseamnă că am cucerit deja o persoană și mai rămân doar vreo 6.999.999.999 🙂 .
Și despre cântec puțin. Unul conspirativ 😉 , ale cărui versuri le puteți citi dacă mai derulați puțin 😀 .
Cum să cucerești lumea
Sunt un vrăjitor de rime făuritor,
Dau cu cositor pe taste și totuși nu mor,
Poezia-i vie datorită mie,
Cel ce încă scrie, chiar pe datorie.
Și e tragedie că se duc talentele
Și nu are cine să scrie sonetele;
Torentele de-ovații și-așteaptă „vinovații”.
Vin organizații să cumpere toți apții
Cu rații, tentații, de nu poți să te abții.
Ratații fac nazuri la corporații Nazi.
Ce te faci să crezi că ești persoana dorită,
Poate un zâmbet fals și un palton gratuit (ăă?)?
Amestecă teroare, puțină pudoare,
Bani doar cât să îi dea o aparentă culoare,
O falsă siguranță, just to keep you in motion
Și un strop de nebunie sau parfumul Mad Potion.
Toate amestecate te rup de realitate,
Îți dau vise frumoase în fiecare noapte.
Totul e o minciună, dar nimeni n-o să-ți spună:
Lumea noastră-i o ciorbă și tu ești o legumă.
Cine te vrea? Poate poliția.
Dacă-n ce ți-ai propus ți-ai depășit ambiția.
Condiția fizică a fost mereu o miză
Să nu poți să alergi ca să ieși din criză.
Și nu este remiză, ei mai mereu câștigă;
Dacă te îmbârligă, dă-n ei cu mămăligă!
Pune mâna la frunte! Ai febră!
Du mâna la inimă! (E-n regulă!)
Acolo ești sau doar ce a mai rămas
Dacă nu ai curaj să mai faci înc-un pas
În direcția bună, unde să nu te-ajungă
Sau rămâi în urmă și integrează-te-n junglă!