Demnitate

Cu privirea-n jos pășesc meticulos
Pe străzi nemăturate într-un oraș jegos
În care n-am putut să cresc, probabil n-am să pot să mor
N-am să am demnitatea unui trai ușor;
Deși nu știu să cer și, Doamne, nu am cui,
Am milioane de frați, toți ai nimănui.
Toți sunt ca mine, c-au înțeles bine
Să se unească și la rău, și la bine;
Doar între noi ne mai purtăm stima
Și nu-mi pasă că mai sus n-am reușit rima.
Nimic ... Citește mai departe!

Azi zic pas cuceririi lumii

N-ar fi prima dată când întâmpin dificultăți în ceea ce îmi propun. Doar că, de obicei, nu am termen limită. Însă acum este vorba de proba 8 de la SuperBlog. M-am tot lăudat pe aici că voiam să fac ceva special, o poțiune cu care să cuceresc întreaga lume, nu doar o anumită persoană. Dar tehnologia mi s-a pus în cale. Am vrut să fac o melodie cu exact ingredientele necesare pentru a fermeca pe oricine o ascultă, însă ... Citește mai departe!

That’s not Silent Hill

A început să ningă cu fulgi mari şi negri de cenuşă. Oraşul îşi îmbrăca haina de doliu. Toate cimitirele aşteptau cu porţile deschise, fremătând. Clopotele cântau, parcă, ultima lor melodie. Nu se mai vedea suflare de om, animal sau vis…