Îmi place foarte mult să creez. Şi, de multe ori am nevoie de nişte parametri optimi pentru a fi inspirat, mai ales iarna când e foarte frig afară şi nu prea am chef de nimic. Atunci îmi place să fiu la bunici la curte, unde se face focul la sobă şi este aşa de plăcut că te trage la somn. Căldura aceea care îţi intră până în adâncul sufletului şi te face să simţi dragostea părintească şi faptul că eşti vegheat de o forţă divină. Atunci e momentul potrivit să iau caietul în braţe şi să îmi las muza să zburde pe unde îşi doreşte. Astfel mintea mea se plimbă neîntrerupt pe coclauri cu balauri, lanuri de grâu, oraşe pline cu oameni cumsecade sau case bântuite. În momentele astea uit de tot ce înseamnă televizor sau computer şi decât cărţile se află în jurul meu. Deşi citesc foarte mult, nu las personajele din cărţi să ia locul celor descoperite de mine. Căci eu nu inventez personaje, eu doar le descopăr, apoi le urmăresc în acţiunile pe care le întreprind în ascensiunea lor către finalul poveştii.
Din păcate vacanţele sunt scurte şi trebuie să mă întorc acasa. Aici este o altă atmosferă si, de multe ori, nu mă inspiră să scriu. Ceva nu este ca la bunici. Lipseşte acea căldură magică ce îţi pătrunde în oase. Iar atunci când apare o pană de curent căldura lipseşte cu desăvârşire. Mi-aş dori să am o baterie de rezervă, ca centrala de acasă să fucţioneze şi pe timpul penelor de curent. Am făcut ceva research pe internet şi am dat de site-ul http://centraleieftine.ro/ups-centrale-termice/ . Pentru că nimic nu trebuie să oprească forţa creatoare din om. Pentru că, odată pornit, eul poetic trebuie să se manifeste până la capăt. Nu trebuie să existe jumătăţi de măsură. Şi pentru asta trebuie să existe căldură, atât sufletească, cât şi de la calorifere.
Dacă totul e aşa cum ar trebui să fie, poetul îşi face treaba nestingherit de stiihiile naturii şi menţine nivelul de cultură al ţării sale ridicat. Copiii vor adormi cu poveşti citite de părinţi, la fel ca înainte. Cei mai mărişori vor avea ce povesti la şcoală, căci vor călătorii singuri prin tărâmurile de poveste, totuşi însoţiţi de eroii lor preferaţi. Totul e bine când se termină cu bine.
De unde pornisem? Ah, da, de la căldura care trebuie să împrejmuiască artistul şi să-l conducă de-a lungul actului de creaţie. Asta e tot ce contează ca toţi să fim fericiţi: părinţii să aibă ce citi copiilor şi poeţii să aibă confortul de a scrie, fie că sunt lângă sobă sau calorifer. Iar Dumnezeu trebuie doar să ne dea zăpadă, în aşa fel încât copiii să rămână lângă cartea de poveşti.
P.S.: Pentru cei care au căutat un ups, la fel ca mine, acesta este producatorul ups-urilor well .