când îmi cade cerul de pe ochi
vreau să te văd
când inima fuge tiptil și se ascunde
vreau să te aud
când ninge cu lacrimi străfulgerate de dor
vreau să-mi zâmbești
și în tot restul timpului
e suficient doar să-ți simt prezența
Categorie: unpoetpierdut
Plâng sentimente
nu mai am poezii
doar cuvinte pentru tine
astea nu-s versuri
ci frimituri din inima mea
nu le stropi cu lacrimi ca se vor usca
zâmbește-le ca sa nu moara
eu nu sunt scriitor
ci plângător de sentimente pe foi
acum arunc sunete către tine
care când ajung se transformă în vocale și consoane scrise
astfel tu îmi citești direct în suflet
Bătrânețe
mi se joacă bătrânețea-n barbă
ochii acum merg cu bastonul prin parcuri
să știi că inima nu face riduri
și nici dragostea nu încărunțește
mă deplasez mai greu
dar sufletul îmi zboară
așa e bătrânețea
ani înșirați pe sfoară
Succint
oare ai putea să iubești un poet?
să-i suporți toate metehnele
să-l calmezi când este nervos
să readuci soarele pe cer când în suflet e furtună
eu nu te întreb dacă poți
te întreb dacă vrei să încerci
În bucătărie
lasă să-ți curgă miere din glas
să-mi uzi frunzele imaginației
dragoste de cozonac
vreau să ne împletim sufletele precum covrigii
să ne amestecăm gândurile ca într-o salată
iubire la castron
să servim sentimente pe tavă
fierbinți proaspăt scoase din cuptor
să născoacem trăiri
și-apoi să le gustăm