au murit zambilele
cu capul în ţărână
în miros de leuştean
mâine zburăm prin rapiţă
dar ieri nu va fi uitat
o negură dreaptă
Categorie: unpoetpierdut
Trec greu ca timpul
plutesc prin praf-
radiografia unei zile de muncă
cu ore lungi ca pantalonii mincinoşilor
mă înec în plictiseală
că mi-am lăsat vesta de salvare
pe mare
Fum de timp
iese fum din timp
scurt-circuit
şi cana de cafea se roteşte
ca visele noastre
metamorfoza pietrei de
nu-te-calc
în minciună
începe
cu cântecul albinei
azi
Urcuş anevoios
voiam să scriu ceva
nu mai ştiu ce
şi mi se învârte timpul
în jurul ochilor şi urechilor
mi-e deja somn
sper să mă odihnesc
ca să nu mai scriu prostii
când îmi plesneşte pielea
Inspiraţie străină
de ce-mi dai cafea de anul trecut?
vreau doar să-mi plimb liniştit struţul
să ciulesc urechile
după vreun spaţiu de închiriat
când Domnul e supărat pe mine
şi-mi dă ideile fără suport
îmi întind supărările pe pâine
şi înot cu ele în stil câinesc